O migrenă cervicogenică este o dovadă că durerea pe care un pacient o localizează în cap își poate avea originea într-o parte complet diferită a corpului. O cefalee cervicogenă – căci acesta este mai degrabă termenul folosit în zilele noastre pentru a descrie o migrenă cervicogenă – apare, după cum s-ar putea bănui, în legătură cu o anumită anomalie apărută la nivelul gâtului. Care ar putea fi, așadar, cauzele migrenei cervicogenice și pe baza căror plângeri se poate distinge această problemă de migrenele?
Migrena cervicogenă este catalogată ca fiind o cefalee secundară, adică o durere de cap care poate fi localizată de fapt la nivelul capului, dar care este cauzată de afecțiuni ale altor structuri decât cea a capului.
Problema este uneori denumită migrenă, deoarece uneori se prezintă cu simptome similare celor ale migrenei. Cu toate acestea, este de fapt o entitate separată care este cauzată de diferite disfuncții ale structurilor situate în gât – din acest motiv, este uneori denumită cefalee cervicogenă.
De fapt, migrena cervicogenă nu este o entitate specifică de boală, ci este uneori tratată ca un sindrom simptomatic care poate apărea în cursul unei mari varietăți de afecțiuni.
În mod obișnuit, problema este întâlnită la persoanele aflate în deceniul 3 – 4 de viață, femeile predominând în rândul celor care suferă de migrenă cervicală. Statisticile variază foarte mult în ceea ce privește prevalența acestei afecțiuni, estimările variind de la mai puțin de 1% până la aproape 20% din populația generală.
Migrena cervicală – cauze
Disfuncția diverselor structuri situate în gât – mușchi, tendoane, elemente osoase – poate duce la apariția de cefalee cervicogenă la un pacient.
Cauza unei migrene cervicale poate fi, prin urmare, osteoartrita, precum și prolapsul unui nucleus pulposus al unuia dintre discurile intervertebrale situate în cadrul coloanei cervicale. Alte probleme care pot duce la acest tip de cefalee includ:
- leziuni (de diferite tipuri – migrena cervicală este favorizată în special de leziunile de tip „whiplash”, adică, de exemplu, cele rezultate în urma unui accident de circulație, în care se produce o flexie și o îndreptare rapidă și alternativă a gâtului; diverse căderi sau alte leziuni care au ca rezultat o tensiune sau o deteriorare a structurilor situate în zona gâtului pot duce, de asemenea, la migrenă cervicală)
- comprimarea fibrelor nervoase din cauza unei poziții proaste (persoanele care lucrează în poziție șezândă sunt în mod special predispuse la migrenă cervicală – cocoșarea inconștientă, cu bărbia băgată în față, poate provoca o suprasolicitare a elementelor gâtului și, în cele din urmă, poate duce la acest tip de cefalee)
- Migrena cervicală – simptome
- Deși migrena cervicală este cauzată de anomalii la nivelul gâtului, pacienții localizează, de obicei, durerea pe care o resimt la nivelul capului. În realitate, însă, plângerile lor de durere își au originea în mod specific în gât, iar senzația de durere în cap este legată de iradierea acestuia.
Durerea din cefaleea cervicogenă este de obicei de intensitate moderată, este unilaterală și pacienții descriu de obicei că o simt în regiunile frontală și temporală și în regiunea orbitală. Natura plângerii este instabilă și în timpul atacurilor separate de migrenă cervicală, durerea variază în caracter.
Uneori, anumiți factori declanșatori pot exacerba durerea, cum ar fi tusea sau strănutul.
Migrena cervicală – diagnostic
În diagnosticarea migrenei cervicale, este important în primul rând să se facă o anamneză cu pacientul și să se efectueze un examen fizic.
În cazul primului, este vorba de a obține informații despre natura durerii – deja faptul că cefaleea este însoțită de dureri în părți ale corpului situate în zona gâtului poate ridica suspiciunea că pacientul suferă de o cefalee cervicogenă.
Aceasta este urmată de o examinare fizică. În timpul examinării fizice, medicul poate, de exemplu, să apese pe diferite puncte din gâtul pacientului pentru a căuta așa-numitele puncte de declanșare, a căror iritare provoacă cefaleea.
În plus, pacientului i se poate cere să facă diverse mișcări cu gâtul – apariția unei migrene cervicale cu o postură non-fiziologică poate confirma diagnosticul acestei tulburări.
Atunci când se face o prezumție de migrenă cervicală, pacienților li se ordonă de obicei să fie supuși la diverse investigații, inclusiv teste imagistice (cum ar fi radiografii ale coloanei vertebrale). Acestea sunt efectuate pentru a căuta cauze ale migrenei cervicale, cum ar fi modificările degenerative localizate în structurile coloanei cervicale.
Migrena cervicală – tratament
Migrena cervicală poate fi ameliorată cu analgezice, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene.
Cu toate acestea, adevărul este că tratamentul migrenei cervicale cu analgezice este mai degrabă evitat – administrarea acestor medicamente poate duce, da, la ameliorarea durerii, dar nu elimină cauza de bază a problemei.
De obicei, se preferă alte metode de tratament, cum ar fi blocarea nervilor ale căror disfuncții duc la apariția migrenei cervicale (de exemplu, nervul occipital mare cu ajutorul bupivacainei) sau tăierea anumitor rădăcini nervoase spinale.
Atunci când o migrenă cervicală apare din cauza comprimării fibrelor nervoase cervicale (de exemplu, de către un nucleu de disc intervertebral prolapsat sau un neuroblastom existent în vecinătatea acestora), poate fi justificată decompresia chirurgicală a acestor nervi.
Pacienții care suferă de migrenă cervicală sunt, de asemenea, sfătuiți să se supună diferitelor proceduri de terapie fizică. Relaxarea mușchilor supraîncărcați și tensionați și a altor structuri din zona gâtului duce adesea la o reducere a frecvenței crizelor de migrenă cervicală.
Migrena cervicală – prevenire
Unele probleme care pot duce la o migrenă cervicală nu pot fi complet prevenite, cum ar fi modificările degenerative la nivelul coloanei vertebrale. Cu toate acestea, alți factori de risc pentru această afecțiune sunt cu siguranță sub controlul nostru.
Atunci când încercăm să prevenim migrena cervicală, ar trebui să acordăm atenție în primul rând menținerii unei posturi corecte – atât acasă, cât și la locul de muncă și în timpul somnului.
A se cocoșa sau a dormi cu capul sprijinit pe o pernă prea înaltă nu este sănătos pentru organism – a avea grijă de postura ta este cu adevărat important, pentru că reduce riscul de migrenă cervicală, dar și alte tipuri de dureri rezultate din menținerea unei posturi incorecte.
Be the first to reply